Bani europeni pentru proiectul aurifer Rovina. Activiștii de mediu iau foc

Un proiect minier din județul Hunedoara a fost selectat de Comisia Europeană pentru finanțare. Este vorba despre exploatarea de la Rovina, una dintre cele trei din Apuseni considerate valoroase din punct de vedere al minereului aurifer. Vestea a stârnit însă nemulțumirea ONG-urilor de mediu, care au anunțat deja că vor contesta decizia Comisiei Europene de a acorda statut strategic proiectelor miniere și că UE va avea parte de o dispută legală extinsă.

Proiectul Rovina este deținut în totalitate de o companie privată canadiană, fără participarea statului român. Valoarea aurului este estimată la 12 miliarde de euro.

Comisia Europeană a publicat marți, 25 martie, prima rundă de proiecte de materii prime desemnate ca strategice sub Regulamentul European pentru Materii Critice (CRMA). Au fost anunțate aproape 50 de propuneri în statele membre. În România, nominalizările includ trei proiecte din județele Hunedoara, Gorj și Bihor, pentru extragerea cuprului, grafitului și magneziului, finanțate cu 615 milioane de euro.

Într-un mesaj realizat împreună cu ministrul Economiei, premierul Marcel Ciolacu a explicat că aceste minerale vor fi folosite prioritar în energie, aviație și industria de apărare.

Cu o finanțare de 300 de milioane de euro, cel mai mare proiect dintre cele trei se află în județul Hunedoara. Este vorba despre extracția și rafinarea cuprului, dar și a aurului din Apuseni.

Proiectul aurifer de la Rovina este derulat de o companie canadiană, care vizează de ani de zile exploatarea zăcământului de aur și cupru din zonă. Compania este proprietara proiectului și, potrivit presei economice, are o înțelegere cu un grup anglo-elvețian, cel mai mare comerciant de materii prime din lume.

Proiectul aurifer din comuna hunedoreană Bucureșci este al doilea ca mărime din Europa și ar conține resurse măsurate și indicate de 217 tone de aur și 635.000 de tone de cupru. Sunt trei zăcăminte de aur-cupru pe o suprafață de aproape trei hectare, pe Valea Rovinei.

În 2022, Mining Watch România și Asociația Declic au obținut în instanță, la Curtea de Apel Cluj, blocarea proiectului minier de la Rovina, pe motiv că ar distruge o arie vastă din Munții Apuseni. Decizia Comisiei Europene de a acorda statut strategic proiectului Rovina a provocat o reacție rapidă pe platforma Declic, unde a apărut deja o declarație:

„Proiectul minier Rovina, care vizează extracția aurului și a cuprului, va devasta o zonă extinsă din Munții Apuseni. Desemnarea lui drept proiect strategic de către Comisia Europeană legitimează o inițiativă deja declarată ilegală de instanțele din România. Aceasta nu este dezvoltare, ci distrugere, și ne vom opune cu hotărâre. Avem avantajul timpului și al determinării, spre deosebire de investitori sau guverne.”Sursa: declarație Roxana Pencea-Brădățan, Mining Watch România.

Reprezentanții ONG-urilor consideră proiectul Rovina o „rețetă pentru un dezastru”. Ei susțin că exploatarea presupune construirea a două cariere imense și depozitarea a sute de mii de tone de deșeuri miniere.

Mining Watch România este o rețea de organizații care și-au propus să oprească proiectele miniere considerate distructive la scară industrială.

De cealaltă parte, UE se străduiește să reducă dependența de importurile externe și să își consolideze capacitățile interne în domeniul materiilor prime critice.